...Memories.

Am pus mana pe trunchiul unui copac, rezemandu-ma apoi de el , tragand aer in piept si privind prin jurul meu . Nu stiam exact de ce venisem acolo , poate din simpla curiozitate . In acea dupa amiaza era totul plictisitor , pana si padurea .
Mi-am trecut o mana prin par , inspirand adanc aerul curat .

Miauuuu! am spus fugind catre un baiat. Un caine imens ma urmarea.

Ce liniste spulberata cand am auzit pasi imensi si un mieunat . M-am desprins de copac , privind fata ce se apropia de mine . Ar fi trebuit sa ma dau la o parte , ca nu cumva sa vina peste mine , dar am ramas locului pentru ca nu reuseam sa ma misc .
Ce naiba... am murmurat .

M-am sprijinit de umeri baiatului si am sarit in copac.
Fa-l sa plece! Fa-l sa plece! soun disperata uitandu-ma la catelul care venea inspre noi.

Am facut ochii mari si am privit in sus spre fata apoi am facut cativa pasi in fata , scotand un cutit din buzunar . Cainele s-a oprit la cativa metri in fata mea , maraind .
M-am apropriat de el , zambind in coltul gurii si soptindu-i ceva : in secunda urmatoare o lua la fuga speriat .
A plecat . am strigat ca sa ma auda fata , bagand cutitul inapoi in buzunar .

Am sarit jos, asterizand langa copac.
Mutumesc. spun gafaind.

Cum de te urmarea? am intrebat-o privind o clipa in spate .

M-am trantit in iarba dand din coada.
Nu-mi agreaza prezenta. spun lasandu-mi capul pe spate.